Am auzit azi o melodie care mi-a adus aminte de cea de faţă. Enjoy!
There is something that I see
In the way you look at me
There’s a smile, there’s a truth in your eyes
But an unexpected way
On this unexpected day
Could it mean this is where I belong
It is you I have loved all along
It’s no more mystery
It is finally clear to me
You’re the home my heart searched for so long
And it is you I have loved all along
There were times I ran to hide
Afraid to show the other side
Alone in the night without you
But now I know just who you are
And I know you hold my heart
Finally this is where I belong
It is you I have loved all along
It’s no more mystery
It is finally clear to me
You’re the home my heart searched for so long
And it is you I have loved all along
Over and over
I’m filled with emotion
Your love, it rushes through my veins
And I am filled
With the sweetest devotion
As I, I look into your perfect face
It’s no more mystery
It is finally clear to me
You’re the home my heart searched for so long
And it is you I have loved
It is you I have loved
It is you I have loved all along
Asta e titlul mare prin ziarele online. Dar e ceva normal, nu? Bine că nu au scris “Parlamentarii PSD votează cu bilele la vedere”. Cine dracu ar fi vrut să îşi imagineze aşa ceva ?
Şi ne mai mirăm că se duce pe apa sâmbetei cultura românească, nu?
În fine, începe să ningă. Azi pe la 9.30 în cartierul Titan se vedeau neşte fulgi, mai apoi prin Ştefăneşti şi prin Snagov.
A VENIT IARNA.
P.S. Nu am link, dar puteţi încerca http://live.mobotix.ro/. Aici au webcamuri de prin tot Bucureştiul. Daca o să ningă mai tare, poate că o să se vadă
De câtva timp încoace mă gândesc cu cine să votez. Că m-am săturat de dobitocii pe care îi tot aud urlând şi împroşcând injurii unul altuia este clar.
Că mi-a plăcut de Băsescu în 2004 pentru că părea om dintr-o bucată capabil să răscolească şi să rărească niţel clica de handicapaţi din jurul Marelui Ciolan nu este ceva anormal sau bizar. A câştigat atunci mizând pe cartea câştigătoare. Azi nu l-aş mai vota pentru că a dat dovadă că nu a reuşit decât să fie încorporat în jocurile politice. Nu ca jucător, ci ca bilă de bowling.
Geoană a fost un om care mi-a trezit admiraţia în perioada când a fost ambasador şi discursurile lui erau ale unui om cult, diplomat. Nu a fost nevoie decât de câteva săptămâni de politică internă pentru a se transforma în actuala jigodie ordinară, bună numai să arunce cu căcat în orice e împotriva partidului la a cărei conducere este (încă) tolerat.
Despre Oprescu sunt prea puţine de spus. E Băsescu 2 – varianta 2004. Aceleaşi exprimări, aceeaşi ironie, poate un pic mai subtilă dar mai dură, acelaşi mod de operare pentru atragerea electoratului de partea sa. A câştigat Bucureştiul, iar la câteva luni după s-a adeverit faptul că şi el a fost absorbit de către interesele economice şi că acum doar caută moduri să se disculpe pentru neîndeplinirea promisiunilor.
Crin Antonescu. Mda. Îmi este foarte cunoscută alura şi nu înţelegeam de unde. Probabil că în momentul în care se va găsi careva (de exemplu Tăriceanu) să îl numească “prostănac” va fi clar pentru toată lumea cu cine se aseamănă, nu? Încă 2-3 săptămâni de campanie şi va fi copia leită a lui Geoană.
Vadim, Becali, Kelemen ar trebui să realizeze că nu au nicio şansă. Şi nu pentru că sunt extremişti, inculţi sau unguri. Doar pentru că sunt nebuni şi asta reiese din comportamentul pe care îl au.
Singurul care mi-a atras atenţia este Remus Cernea. Ok, să fiu sincer, când am auzit de el prima dată am crezut că face parte dintre cei de mai sus niţel. După care interesându-mă mai mult, am realizat că tipul candidează pentru că i s-a făcut silă de clasa politică actuală. Opaaaşaaaaa. Sună interesant. Consideră că:
“daca nu fortam schimbarea, ne vom consuma vietile mai departe intr-o societate croita stramb”
Ok, ar mai fi multe de spus, dar nu sunt cel mai bun la pălavrăgeli pe teme politice. Doar că am răspunsul la întrebarea “Eu… pentru cine votez?…”. Mai merită şi de data asta o încercare. Că dacă nu, om vedea ce se mai întâmplă.
La ţară, la secţia de votare. Toţi foarte săritori sa-i ajute pe ţărani să voteze cu cine trebe. O babă intră în cabină şi nu mai iese. Un nene, alarmat, se duce lângă cabină:
- Maică, ai nevoie sa te ajutăm, ceva?
Baba:
- Da maică, cum se scrie “futu-vă”, cu sau fără liniuţă?
De ce oamenii sunt egoiști? De ce uită să asculte și vor doar să fie ascultați? De ce te superi dacă te bag în pizda maică-tii când eu simt nevoia să mă descarc și tu îmi tai macaroana? Și nici măcar nu ți-am închis telefonul. E adevărat, m-am abținut EXTREM de greu.
Da, sunt supărat și glumele tale de căcat nu au darul să mă înveselească. DE CE? Ai putea pentru început sa nu faci glume pe seama mea când mă vezi nervos. Nu o să mă simt mai bine dacă îmi aduci aminte în ce firmă de căcat lucrez. Și nici dacă îmi precizezi că mai am vreo 30 de ani până când o sa ies la pensie și o să pot să fac ce îmi doresc. Te înșeli. Din mai multe privințe. Dar sincer, nu mai simt nevoia să îți arăt de ce. O să înțelegi singură la un moment dat. Vrei să îți spun ceva? Se apropie sărbătorile.
Se apropie iarna. Numai de-ar veni odată. Cu covor de vreo 40-50 de cm de zăpadă, cu frig și ninsoare. Mi-e dor de iernile copilăriei, când era zăpadă cel puțin 2-3 luni pe an. De ce îmi place așa mult iarna habar nu am. Dar parcă îmi inspiră vacanță, concediu, pauză de la muncă.
A fost un an frumos. A început destul de bine, dar a continuat câteva luni nașpa. Și totuși am avut parte de un concediu superb. Și de alte câteva ieșiri frumoase. Ca să ma exprim mai elegant, graficul bunăstării mele sufletești a avut tendințe sinusoidale
Și e cazul să mă duc să dorm că mâine iar o să am parte de cine știe ce cretinătăți de telefoane de dimineață, așa, ca să am o zi bună.
Ingrediente:
400 gr făină
500 ml lapte
4 ouă
3 linguriţe rase de praf de copt
1/2 linguriţă rasă bicarbonat
un vârf sare
5 linguri zahăr
1 zahăr vanilat
esenţă de vanilie
6 linguri ulei
Realizare aluat:
1. Se amestecă făina cu bicarbonatul, praful de copt şi zahărul şi se dă prin sită amestecul obţinut.
2. Bateţi albuşurile până nu mai cad din vas.
3. Mixaţi gălbenuşurile cu un vârf de sare şi cu câţiva stropi de esenţă de vanilie.
4. Amestecaţi laptele cu uleiul.
5. Laptele amestecat cu uleiul îl turnaţi peste gălbenuşurile bătute.
6. Puneţi apoi făina în ploaie peste laptele cu gălbenuşuri şi le mixaţi bine.
7. Adăugaţi albuşurile bătute şi mixaţi până e totul omogen.
Coacere:
1. Ungeţi o tigaie din teflon cu un pic de unt.
2. Ştergeţi tigaia de surplusul de unt adunat.
3. Puneţi un polonic de aluat în centrul tigăii.
4. Când aluatul face nişte găurele mici deasupra, întoarceţi clătita.
5. Se scoate pe farfurie, se adaugă dulceaţă, gem, cremă de ciocolată sau alte “finisaje”, dar este foarte bună şi aşa simplă.
P.S.1 Nu folosiţi ulei la prăjit. Din cauza zahărului din compoziţie se va lipi. Untul este perfect pentru acest lucru. P.S.2 Dacă doriţi să iasă mai subţiri şi mai uşoare, adăugaţi fără frică lapte, chiar până la dublarea cantităţii.
<<Ludovic Orban sustine ca Traian Basescu incearca sa “paraziteze alegerile” prin convocarea referendumului pentru Parlament unicameral si i-a sugerat sa organizeze un alt referendum, in care sa ii intrebe pe romani daca sunt de acord ca ministrii corupti sa fie “trasi in tepe”. “Sa organizeze (Basescu – n.r.) un referendum prin care romanii sa spuna daca sunt sau nu de acord ca ministrii corupti sa fie trasi in teapa.>>
Dar oare Orban chiar are impresia că el ar putea scăpa de ţeapă? Oare nu asta ar fi soluţia cea mai bună pentru clasa noastră politică?
“Tragerea în ţeapă – soluţia eradicării corupţiei”. Candidatul care va avea acest slogan de campanie s-ar putea să aibă reale şanse de câştig în faţa electoratului.
Dar oare va avea vreunul curajul necesar sa facă asta?
