Am fost, am lasat juma de card pe acolo, am plecat.
Frumos, maricel, oameni foarte primitori. Am avut impresia ca nu sunt in Romania in care traim ci in Romania in care visam sa traim. Nu era aglomeratia pe care o vezi la concerte sau la soldurile de la mall-uri. Am avut loc sa ne plimbam, sa ne uitam, sa vedem, sa ne intalnim intamplator cu aceiasi oameni de cate 3-4 ori.
Primul lucru care mi-a sarit in ochi de cand am intrat …aglomeratia de la Carturesti. Am zis ca il pastram ca pe cireasa de pe tort si venim la urma atunci cand se mai elibereaza. Mda…proasta idee. Eram prea obositi, infometati si insetati incat sa ne mai oprim. Poate maine.
Reduceri. Un lucru al naibii de bun. Oferte promotionale, reduceri la multe carti. Da, am spart mai multi bani decat in 2 luni pe tigari (si la un pachet pe zi, reprezinta ceva), dar nu ma plang. Ma duc si maine probabil. Sa vad ce am ratat.
Tritonicul mi-a placut cel mai mult. Oamenii de acolo (nu stiu cum sa ii numesc…vanzatori nu sunt…cel mult niste oameni extrem de stilati, placuti si care impartasesc placerea lecturii in mod egal cu cititorii) m-au facut sa cumpar carti doar intuind ce mi-ar face placere sa citesc (si nimerind ochiul taurului foarte bine).
Nemira a venit cu reduceri mari si multe oferte la pachet. E adevarat, nu prea aveau timp de tine, dar te lasau sa iti alegi fara nici o graba (si am ales de s-a speriat cred fata de la casa cand am ajuns cu 2 sacose pline…deh…doar in vacanta pe plaja nu o sa stau sa dorm).
Humanitasul – asa cum mi-a facut impresia dintotdeauna – editura oamenilor cultivati, a intelectualilor. Nu am putut sa ma ating de ce aveau expus pentru ca era lansare de carte si era mai rau decat la concert.
Rao avea in centrul expozitiei lansarea unei serii…Amurg…nu am inteles prea bine despre ce era vorba ca am vazut seria dragonilor lui Paolini si am fost un pic fascinat alergand prin ea (deh, cred ca o sa raman un copil si la 70 de ani – glumesc evident…nu intentionez sa ajung asa departe).
O zi reusita. Si maine probabil ca o sa pot sa ma uit si eu mai pe indelete la carti…sa nu mai fiu disperatul de azi care cauta continuari din serii incepute si care m-au lasat cu ochii in soare. Ce inseamna marketingul !!! Nu se mai scrie doar o carte…acum e moda seriilor. Nu citesti “Sabriel” ci de fapt citesti prima carte din trilogia “Vechiul Regat”. Si cand se termina astepti cu sufletul la gura sa apara a doua si a treia. Can am citit prima carte din “Amber” a lui Zelazny am citit-o mai mult sa vad cum scrie ca doar auzisem de el prin prieteni. Si dupa aia am umblat 2 ani ca disperatul prin librarii sa vad cand apar continuarile ca aflasem intre timp ca e formata din 10 volume.
Ma duc sa dorm. Mai zic si maine daca am chef.
Încercări 